25.11.2023 / Publicații
Editori: Lev Fejes, Silvia Chakarova, Stefan Cibian
Peisajul urban este fundalul pe care ne desfășurăm viața cotidiană. Cu toate acestea, spațiile urbane nu sunt spații neutre, ci spații unde atât mediul natural cât și cel construit influențează interacțiunile dintre cetățeni și calitatea vieții în general.
Obiectivul de Dezvoltare Durabilă numărul 11 definește ținte globale prin care „orașele și așezările umane [să devină] mai inclusive, sigure, reziliente și sustenabile”. Pentru atingerea acestui obiectiv, siguranța este un aspect esențial, având în vedere că fără siguranță, nu putem discuta despre alte caracteristici importante ale mediului urban, precum inclusivitate, reziliență și sustenabilitate.
Dar ce este un oraș sigur? IFSEC Global definește orașele sigure ca fiind acelea care “în mod proactiv reduc criminalitatea din spațiul urban, precum comportamentul antisocial, tâlhăriile și furtiul prin efracție printr-un ansamblu de activități polițienești, implementarea tehnologiei și gestionarea infractorilor.”
Având în vedere că atât mediul construit cât și cel natural joacă un rol important în asigurarea siguranței urbane, managementul spațiului urban este esențial. Pentru a înțelege rolul pe care mediul urban îl joacă în dezvoltarea unui oraș sigur, este nevoie să ne uităm la „chimia crimei”. Teoria activităților de rutină, elaborată de Cohen și Felson1 (1979), stipulează că majoritatea infracțiunilor se produc ca urmare a convergenței în același timp și în același spațiu al unui (potențial) infractor motivat, al unei ținte sau unei victime potrivite, și lipsa unui gardian capabil. Când aceste 3 „ingredinte” se întâlnesc, apare oportunitatea pentru infracțiune. Această convergență este afectată de rutinele activității zilnice (de exemplu, mersul la școală, la locul de muncă, etc), în sensul că agresorii se angajează în activități infracționale pe parcursul deplasărilor zilnice normale sau chiar în timpul activităților obișnuite.
Acest laborator s-a concentrat pe „spațiu” (mediul urban) și pe ceea ce diverși „manageri ai spațiului urban” pot face pentru a modela mediul urban în așa fel încât să reducă oportunitățile pentru infracțiuni, dar fără a transforma spațiile publice într-o „fortăreață” cu zăbrele. Raportul a fost dezvoltat printr-un proces de co-creere în cadrul Laboratului pentru Siguranță Urbană din Cluj-Napoca care a avut loc în iunie 2023. Laboratorul a adus împreună participanți din patru țări (România, Bulgaria, Germania, SUA) cu expertiză diversă2, care au analizat cum mediul construit și natural permit sau inhibă violența de gen în 3 spații publice din municipiul Cluj-Napoca și au dezvoltat potențiale soluții care pot fi aplicate și în alte zone urbane.
Note de subsol:
- Cohen, L. E., & Felson, M. (1979). Social Change and Crime Rate Trends: A Routine Activity Approach. American Sociological Review, 44(4), 588–608. https://doi.org/10.2307/2094589
- Administrație publică (urbanism) (România); Administrație regională (Germany); Cercetare în Științe Sociale; Mediu academic; Arhitectură, design și planificare urbană (România, Bulgaria); Sectorul social (numeroase ONG-uri din domenii precum drepturile omului, egalitatea de șanse și de gen); Artă; Strategie (România și SUA); Planificare urbană; Sisteme urbane; Jurnalism; Politici publice; Drepturile omului/LGBTQA+
Suntem profund recunoscători tuturor participanților pentru implicarea și contribuțiile lor substanțiale.
Contributori și Mulțumiri:
Adina Moldan – Primăria Cluj-Napoca, Alexandra Columban – ACTEDO, Cristina Gallegos – Bosch Alumni Network, Delia Fluieraș – Primăria Cluj-Napoca, Isabella Pirlogea – PATRIR, István Deák – Bosch Alumni Network, Marina Constantinoiu – Bosch Alumni Network, Mihai Racu – Facultatea de Arhitectură si Urbanism, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și ArhiBox, Norina Herki – PATRIR, Nurhan Redzheb – Bosch Alumni Network și place.make, Ovidiu-Hristu Condurache – Bosch Alumni Network, Sonja Broy – Bosch Alumni Network, Bogdana Neamțu – Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), Cristina Labo – NiZNAiU`, Mădălina Mocan – Platforma ProTect.
Departamente: Departamentul pentru Analiza Politicilor Publice, Departamentul de Cercetare, Centrul Internațional pentru Afaceri Globale și Postdezvoltare, Programul Societate, Criză și Reziliență, Leadership Global și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă: Cum pot contribui Comunitățile Locale?
Regiuni: România, Europa, Global
Teme: Filantropie și Dezvoltare Comunitară, Societate Civilă, Democrație și Democratizare, Obiective de Dezvoltare Durabilă , Dezvoltare Internațională