01.12.2022

Conform indicelui DESI 2021 în ceea ce privește conectivitatea, România se situează peste media Uniunii Europene și pe locul 10 din 27. Decalajele în privința conectării la internet au scăzut puternic în ultimii cinci ani – procentul celor care nu au folosit internetul niciodată a scăzut cu 10% între 2018 și 2021. Cu totul diferit stă situația în domeniul competențelor digitale. În cadrul acestei componente a indicelui DESI, România se situează pe locul 27 din 27. În ultimele date calculate de Eurostat, procentul de persoane cu competențe digitale generale cel puțin de bază a fost de 28%, de aproape două ori mai mic decât media UE (54%). Studiul prezintă o analiza a decalajului digital în România, precum și o serie de recomandări.

Autori:

Edi Beserman, Ph.D. Candidate

Ianis Rușitoru

Magdalena Drăgan, Ph.D.

Silvia Fierăscu

Ștefan Cibian

Sumar

România digitală – profil de ţară:

• Conform indicelui DESI 2021 în ceea ce privește conectivitatea, România se situează peste media Uniunii Europene și pe locul 10 din 27. În 96% din localitățile din România populația poate accesa servicii de internet fix, 81% dintre gospodării având acces la internet de acasă și 89% din populație folosind internetul. Tinerii și persoanele cu nivel superior de educație sunt categoriile demografice cele mai active în mediul digital (folosesc internetul în proporție de 98%, respectiv 99%), iar în cadrul acestora, elevii și studenții sunt și mai integrați (100% folosesc internetul). De asemenea, 93% din populația urbană folosește internetul.
• În regiunea București-Ilfov, urmată de regiunile Vest și Nord-Vest, se găsesc cele mai multe gospodării conectate la internet și cea mai mare pondere a persoanelor cu competențe de folosire a unor software-uri specifice (procesatoare de text, programe de calcul tabelar, de prelucrare de imagini și fișiere video/audio etc.). La polul opus se găsesc regiunile din sudul țării, cu valori mai reduse la ambii indicatori.
• Cel mai folosit dispozitiv pentru conectarea la internet este telefonul mobil, folosit de 97% dintre utilizatorii de internet, iar pentru unul din trei utilizatori – unicul dispozitiv folosit.
• Decalajele în privința conectării la internet au scăzut puternic în ultimii cinci ani – procentul celor care nu au folosit internetul niciodată a scăzut cu 10% între 2018 și 2021, dar mult mai abrupt în cazul categoriilor de persoane cu vârste între 55 și 74 de ani și al celor cu nivel redus de educație (cu cca 17% în ambele cazuri). De asemenea, între 2019 și 2020, pe fondul pandemiei de COVID-19, rata de penetrare a internetului fix la nivel național a crescut cu 5%, dar avansul în mediul rural a fost de 9%.
• Cu totul diferit stă situația în domeniul competențelor digitale. În cadrul acestei componente a indicelui DESI, România se situează pe locul 27 din 27. În ultimele date calculate de Eurostat, procentul de persoane cu competențe digitale generale cel puțin de bază a fost de 28%, de aproape două ori mai mic decât media UE (54%).
• Categoriile cele mai excluse digital sunt persoanele care locuiesc singure (55,5% din gospodăriile formate dintr-o singură persoană nu au acces la internet de acasă), persoanele în vârstă (cca unul din trei pensionari nu a folosit niciodată internetul), cele cu nivel redus de educație (29% nu au folosit niciodată internetul) și cele care locuiesc în mediul rural.
• Se constată cumularea unor deficiențe: persoanele cu nivel redus de competențe digitale și utilizare suboptimă a internetului fac parte, în mare măsură, din grupul celor cu nivel scăzut de educație. Pe măsură ce tehnologia avansează, aceste deficiențe este de așteptat să devină din ce în ce mai mari.

Perspective și recomandări:

• Oferta de educație digitală nonformală se adresează în special elevilor și tinerilor și locuitorilor din mediul urban. Ținând cont de faptul că nivelul de competențe digitale este mai scăzut la vârstnici și la populația rurală, concentrarea eforturilor de educație digitală în aceste direcții este esențială pentru a preveni adâncirea decalajelor deja constatate.
• Categoriile sociale cele mai afectate de excluziune digitală sunt: vârstnicii, persoanele din mediul rural, persoanele cu un nivel de educație scăzut și persoanele care locuiesc singure.
• Categoriile excluse constituie o parte semnificativă din populația României, adăugând, pe termen mediu și lung, un cost de oportunitate ridicat în relație cu productivitatea muncii.
• Pe măsură ce societatea și economia se digitalizează, decalajul digital va avea un impact din ce în ce mai semnificativ, generând printre altele excluziune socială, sărăcie, dificultatea de a găsi sau menține un loc de muncă, lipsa de acces la servicii publice și de sănătate ș.a.
• Excluziunea digitală nu înseamnă doar lipsa de acces la internet sau la educație pentru competențe digitale, ci și o incluziune digitală incompletă, care plasează diverse grupuri într-o situație de vulnerabilitate și izolare.
• România are o infrastructură digitală care o poziționează peste media UE, însă indicatorii de calitate ai acestei infrastructuri sunt în scădere. Acest aspect, coroborat cu dezvoltarea tehnologiilor de ultimă oră, sporește riscul de excluziune digitală sau incluziune digitală superficială în viitor.
• Putem observa lipsa de colaborare și a eforturilor colective în domeniul educației pentru competențe digitale. Este nevoie să se dezvolte un ecosistem cu o gândire strategică comună puternică.
• Dezvoltarea unei strategii de abordare și reducere a decalajului digital poate fi un proces în care toți actorii să se regăsească și să beneficieze de spațiul necesar pentru a se cunoaște mai bine și a colabora.

Studiul privind incluziunea și excluziunea digitală din România face parte din proiectul „Împreună în România Digitală” al Fundației EOS – Educating for an Open Society România1. Acest proiect are scopul de a uni toți actorii importanți din sfera digitalizării pentru realizarea și implementarea unei strategii naționale coerente și sustenabile de incluziune digitală. Studiul este realizat de Institutul de Cercetare Făgăraș în perioada decembrie 2021- aprilie 20222.

Departamente:  Departamentul pentru analiza politicilor publice, Societate, criză și reziliență, Departamentul pentru Cercetare.

Regiuni: Romania

Teme: Digitalizare și inteligență artificială, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, Dezvoltare Internațională, Filantropie și dezvoltare comunitară, Educație, Economie și comerț, Sănătate şi politici de sănătate, Mediu și schimbări climatice