În Țara Făgărașului a existat una dintre cele mai importante și de durată mișcări de rezistență împotriva comunismului din România (1949 – 1957). Represiunea politică din acea perioadă a lăsat urme adânci în comunitățile zonei: peste o mie de familii din Țara Făgărașului au fost persecutate la finalul anilor ‘50, când ultimii partizani erau executați la Jilava, iar zeci de sprijinitori ai lor luau drumul pușcăriilor politice. Gruparea de pe versantul nordic al Munților Făgăraș concura la acea vreme cu cea din sudul Făgărașilor într-un „Тоp 3 bande criminale” în clasamentele Securității. 

Deși grupul armat din Făgăraș a avut un rol important în mișcarea de rezistență din România, istoria acestei formațiuni este încă puțin cunoscută și adesea superficial prezentată. O serie de actori cu rol crucial au fost trecuți cu vederea, iar vocile celor mulți care au sprijinit mișcarea nu și-au găsit locul în narațiuni istorice. În această categorie a actorilor invizibili se numără și femeile rezistenței. Deși au avut o contribuție semnificativă, ele nu sunt menționate nici în lucrări istoriografice și nici în dezbateri publice.  

Așa-numite „legende”, informații false lansate de Securitate cu scopul de a discredita mișcarea de rezistență sunt încă populare printre locuitorii zonei și nu numai.

Atât în timpul comunismului cât și ulterior, istoria grupării de la Făgăraș a fost subiect de polemici și controverse, temă de presă, subiect de filme artistice și documentare, prezentările urmând aproape fără excepție un tipar în alb și negru. Partizanii au fost prezentați de-a lungul timpului fie ca eroi, fie drept criminali, fără analizarea unor sisteme de surse diferite și prezentarea tuturor actorilor implicați. 

1. Educație și cercetare:

  • Generarea unor instrumente online de prezentare a istoriei comunismului și în particular a rezistenței anticomuniste care pot fi folosite deopotrivă cercetători, elevi și studenți, dar și de publicul larg. Prezentarea acestor instrumente profesorilor de istorie și participarea la orele de istorie pentru dezbateri și feedback de la elevi. 
  • Crearea unui model de predare a istoriei locale recente pornind de la studiul de caz al rezistenței din Munții Făgăraș, pe categorii de vârstă: elevi de gimnaziu, liceu, studenți. Istoria comunismului este materie opțională în școlile din România, subiectul fiind abordat marginal sau deloc, în contextul în care profesorii nu beneficiază de training și materiale pentru a preda subiectul. De un proiect pilot, care va putea fi apoi extins în alte zone, ar urma să beneficieze școlile și liceele din Făgăraș.  
  • Participarea în proiecte cu alte țări din fostul bloc comunist pe teme legate de istoria recentă, pentru o înțelegere comparată și disciplinară a fenomenului rezistenței anticomuniste. 
  • Parteneriate pentru participarea la proiecte pe teme diverse ale istoriei recente în Europa și în lume. 

2. Proiecte pentru comunitate:

  • Realizarea, unui Muzeu al Rezistenței Anticomuniste la Făgăraș, în parteneriat cu autoritățile locale, Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat și alți actori relevanți. Un prim pas în realizarea acestui obiectiv ar fi realizarea unei expoziții permanente pe această temă.
  • Organizarea și deschiderea către public a unei arhive și a unei biblioteci cu surse primare și secundare legate de fenomenul rezistenței anticomuniste, cu accent pe gruparea din Munții Făgăraș (documente din arhiva CNSAS, documente și fotografii personale din colecții private ale celor implicați în rezistență, volume memoriale și publicații academice).
  • Identificarea unor locuri ale memoriei în Țara Făgărașului, marcarea și includerea lor într-un circuit istorico-turistic. 
  • Cercetarea mai multor aspecte legate de istoria recentă a comunităților din Țara Făgărașului și realizarea unor puncte de prezentare (case memoriale, expoziții, evenimente tip festival și dezbateri). De exemplu: istoria comunității evreiești din Făgăraș, istoria sașilor, istoria migrației din Țara Făgărașului.

3. Școli de vară și ateliere:

  • Organizarea, în Țara Făgărașului, a unor școli de vară anuale pentru elevi și studenți, creând astfel spațiu de dialog între istorici și cercetători ai istoriei comunismului pe de o parte și tineri interesați de acest domeniu de cealaltă parte. 
  • CRAI intenționează să ofere periodic ateliere interactive pe tema comunismului și a rezistenței anticomuniste, abordând teme mai puțin studiate, ca memoria și moștenirea comunismului, traumele transgenerationale la nivel personal și comunitar, rolul femeilor în mișcarea de rezistență. Atelierele vor fi adaptate unui public variat, pentru toate categoriile de vârstă, într-un concept de învățare continuă.
  • Organizarea, în cadrul Centrului, a unor ateliere de istorie orală cu scopul de a pregăti liceeni și nu numai să folosească interviul de istorie orală ca metodă de cercetare. Includerea cursanților în proiecte ale Institutului de Cercetare Făgăraș care au la bază această metodologie.