14. 08. 2020
Pandemia COVID-19 din primăvara anului 2020 a condus la sistarea cursurilor universitare din România în formatul clasic, față în față. Trecerea bruscă și neplanificată la învățământul online a generat o serie de provocări pentru studenți și cadrele didactice, care au fost nevoiți să se adapteze procesului de predare și învățare în noul cadru de organizare și comunicare.
Autori: Oana Lup și Elena Cristina Mitrea
Download
Pentru a înțelege cum au resimțit studenții această perioadă am realizat o anchetă pe bază de chestionar în perioada 26 aprilie – 30 mai a acestui an. Acest interval a corespuns în mare măsură cu perioada stării de urgență instituită în România.
Chestionarul a fost distribuit online în rândul studenților de la principalele universități din România. Un număr de 3.603 de studenți au participat la acest studiu, iar 2.029 au oferit răspunsuri la toate întrebările incluse în chestionar. Participanții la acest studiu sunt înmatriculați la universități din următoarele 16 orașe și centre universitare: Alba-Iulia, Bacău, Bistrița, Brașov, București, Cernica, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara. Rezultatele prezentate în acest raport se bazează pe răspunsurile oferite la fiecare dintre întrebări.
Cursurile online - provocări și dificultăți
Studiul arată că la peste o lună de la închiderea școlilor, tranziția de la învățământul față în față la cel online era departe de a fi completă. Aproximativ o treime dintre respondenți (33%) a indicat că la momentul colectării datelor doar jumătate sau mai puțin de jumătate dintre cursuri se desfășurau în format online, în vreme ce 7% declarau că urmează foarte puține cursuri online sau niciunul.
Acolo unde tranziția la cursuri online a avut loc, ea a generat o serie de provocări și dificultăți pentru studenți. Acest lucru este evidențiat de evaluarea generală pe care respondenții au făcut-o cursurilor online. Mai mult de jumătate dintre ei (59%) au evaluat cursurile online ca fiind mai rele sau mult mai rele decât cele față în față. Cauzele acestei evaluări mai degrabă negative par să fie legate de nemulțumirile studenților în privința volumului mare de muncă individuală cerut de cursurile online, sedentarismului asociat acestora, lipsei interacțiunii cu colegii și a accesului la biblioteci pentru documentare.
Problema cea mai mare sesizată de către respondenți a fost volumul ridicat de teme și proiecte. Aproximativ trei sferturi dintre respondenți au declarat că numărul de teme și sarcini de rezolvat pentru cursuri și seminarii a fost mai mare sau mult mai mare de la trecerea la învățământul online. Acest aspect este menționat frecvent și în răspunsurile la o întrebare deschisă despre aspectele mai puțin apreciate ale cursurilor online.
Trecerea la cursurile online a adus și o deteriorare în calitatea comunicării cu diverse grupuri de persoane. Studenții au semnalat cea mai mare deteriorare în cazul comunicării cu personalul administrativ (49% au evaluat comunicarea cu aceștia drept mai deficitară sau mult mai deficitară), urmată de comunicarea cu profesorii (46% o evaluează ca mai deficitară sau mult mai deficitară decât în perioada cursurilor față în față).
Procesul de învățare - calitate și interactivitate
Colaborarea dintre studenți, aspect esențial al procesului de învățare, a fost profund afectată de trecerea la cursurile online. Procentul celor care spun că nu au lucrat niciodată în proiecte de grup s-a dublat în această perioadă, crescând de la 16% la 32%, iar frecvența pregătirii pentru cursuri împreună cu alți colegi a scăzut. Procentul celor care nu studiază niciodată împreună cu alți colegi a crescut de la 18% la 35%. De asemenea, studenții au declarat că au apelat mai rar la ajutorul colegilor (doar 31% au cerut ajutor de multe sau foarte multe ori colegilor, în scădere de la 42% în perioada cursurilor față în față) sau au oferit ajutor mai rar (doar 40% au oferit ajutor de multe sau foarte multe ori colegilor, în scădere de la 53% în perioada cursurilor față în față).
Calitatea participării la cursurile online a fost de asemenea afectată. Mai mult de jumătate dintre respondenți au raportat un nivel de concentrare la cursurile online mai scăzut sau mult mai scăzut (62%) comparativ cu cele față în față, precum și un nivel de înțelegere a materialelor mai scăzut (57%).
Aceste ultime aspecte pot fi influențate și de mediul în care studenții au fost nevoiți să își desfășoare activitatea. Răspunsurile acestora indică faptul că doar aproximativ două treimi (68%) au avut condiții optime pentru desfășurarea activităților de învățare, și anume că se află singuri într-o cameră, fără a fi deranjați de alte persoane. Dintre restul, 16% au fost însoțiți de alți membri ai familiei care nu i-au întrerupt, în timp ce 10% au fost întrerupți frecvent de alți colocatari (membri ai familiei sau colegi de apartament/casă). Respondenții au întâmpinat cel mai des probleme în participarea la cursurile online din cauza conexiunii la internet, urmată de probleme tehnice cu dispozitivul folosit și lipsa de competențe digitale.
Servicii educaționale limitate și lipsa consilierii
Pe lângă problemele legate de calitatea actului educațional și posibilitățile diminuate de învățare colaborativă, studenții au primit sprijin redus din partea universităților în privința serviciilor și a informațiilor puse la dispoziție. În perioada suspendării cursurilor față în față, majoritatea studenților care au luat parte la acest studiu nu a beneficiat de o serie de măsuri care le-ar fi putut facilita experiența învățământului online. Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au indicat că universitatea la care studiază le-a oferit acces virtual la resurse academice, cum ar fi accesul la bibliotecă sau baze de date online (27%) și suport tehnic pentru activitățile academice (25%). Mai îngrijorător este faptul că doar 22% (1 din 5 studenți) au primit informații la zi despre situația activităților academice din universitatea lor.
De asemenea, doar 10% (1 din 10 studenți) au avut la dispoziție din partea universității servicii de suport pentru starea de bine, precum servicii de sănătate, consiliere psihologică și sport, în condițiile în care starea generală de bine a acestora a fost îngrijorătoare. Doar aproximativ un sfert dintre respondenți au indicat că s-au simțit calmi și relaxați (31%) sau veseli și binedispuși (27%) tot timpul sau majoritatea timpului în cele două săptămâni anterioare colectării datelor din acest sondaj de opinie.
Motivele disfuncționalităților și posibile soluții
Răspunsurile oferite de către participanții la acest studiu conturează imaginea unei treceri rapide de la un mod de predare/învățare familiar și înrădăcinat – cel față în față – la unul pentru care nu a existat nicio pregătire sau experiență anterioară, într-un context general de nesiguranță generatoare de anxietăți la nivel personal și social. Chiar dacă multe universități au oferit cursuri online, acestea au continuat să fie configurate și predate după coordonatele cursurilor față în față.
Insatisfacția studenților legată de cursurile online sugerează efectele lipsei de atractivitate și interactivitate a acestor cursuri și mai ales ale supra-aglomerării programului. O serie de interviuri realizate cu studenții, precum și discuțiile purtate de autoarele studiului cu alte cadre didactice, sugerează două posibile categorii de motive ale supra-încărcării programului studenților. Pe de o parte, a existat o teamă legată de o posibilă înghețare a anului universitar în condițiile în care efectele pandemiei ar fi periclitat chiar și desfășurarea online a cursurilor universitare. Reacția multor cadre didactice în fața acestei incertitudini s-a transpus într-un volum de teme mai mare decât cel preconizat, care ar fi permis încheierea situației școlare în cazul unui scenariu absolut negativ. O alta sursă pare să fie opinia unei părți a profesorilor că timpul câștigat de către studenți prin statul acasă ar trebui folosit pentru intensificarea învățării/studiului.
În acest context, oferta serviciilor educaționale și non-educaționale oferite studenților de către universități a fost foarte limitată, iar comunicarea despre situația și planificarea activităților din universități deficitară. Observațiile surprinse în acest raport sugerează că pentru a răspunde nevoilor studenților, universitățile din Romania vor trebui să își regândească oferta de servicii educaționale și non-educaționale oferite studenților, să îmbunătățească comunicarea cu aceștia, să ofere un program de învățare adaptat mediului online și mai ales să pregătească cursurile online ținând cont de specificitățile acestui mediu de organizare și comunicare.
Departamente: Clubul de Cercetare Făgăraș; Programul Societate, Criză și Reziliență; Departamentul de Cercetare; Departamentul pentru Analiză de Politici Publice; COVID-19 și Viitorul Educației.
Regiune: România
Teme: COVID-19, Educație, Tineret
