No comments yet

Anonimitatea: Catalizatorul Dark Web-ului

15.08.2020

Dark Web-ul este unul dintre cele mai controversate locuri de pe Internet, acesta găzduind atât activiști ai drepturilor omului sau jurnaliști din țări totalitare, cât și organizații teroriste sau infractori. Este un spațiu renumit pentru activitățile ilegale desfășurate de diverși indivizi și a primit în ultimii ani din ce in ce mai multă atenție din partea organizațiilor guvernamentale din întreaga lume. Această mică parte a mediului online a stârnit multe discuții între activiști, autorități și simplii utilizatori legate de securitate, confidențialitate și reglementarea Internetului. În acest articol o să abordez anonimitatea digitală folosindu-mă în principal de implicațiile pe care le aduce în evoluția Dark Web-ului. Voi discuta despre efectele anonimității asupra comportamentului uman și cum se transpun acestea in spațiul digital, beneficiile, dezavantajele și provocările acesteia.

Autor: Gabriel Pîrlogeanu

In 1993, Peter Steiner a publicat în The New Yorker o caricatură intitulată „On the Internet, nobody knows you’re a dog”.[i] Aproape 30 de ani mai târziu, anonimitatea reprezintă piatra de temelie a Dark Web-ului și este privită ca o sabie cu două tăișuri: un mijloc de apărare a drepturilor fundamentale ale omului și o unealtă importantă in desfășurarea activităților ilegale. Ea dă naștere unor fenomene adesea extreme pe Internet și de aceea lumea a ajuns să se întrebe dacă aspectele ei pozitive le depășesc pe cele negative.

World Wide Web-ul este structurat pe 3 nivele: Surface Web, Deep Web si Dark Web. Utilizatorii Internet-ului pot accesa prin motoare de căutare normale doar Surface Web-ul și o mică parte din Deep Web. Dark Web-ul reprezintă o parte extrem de restrânsă din Web comparativ cu Surface Web-ul și Deep Web-ul și este nevoie de „software-uri speciale” precum browser-ul Tor sau reteaua I2P pentru a-l accesa[ii]. Dintre acestea, browserul Tor este cel mai popular si are scopul principal de a ascunde „traficul pe Internet”.[iii] Principalele sale avantaje sunt: conexiunea locală nu poate fi urmărită de furnizorii de Internet sau de oricine ar încerca să supravegheze un utilizator și adresa IP nu poate fi identificată de către operatorii serviciilor folosite.[iv]

Pe Tor, Dark Web-ul reprezintă totalitatea serviciilor ascunse de tip „.onion”. În timp ce pe Web se află peste 5 miliarde de pagini[v] , pe Dark Web sunt în jur de 200 000 de adrese unice .onion[vi] , dintre care majoritatea nu rezistă mai mult de 200-300 de zile [2]. De asemenea, aproape jumătate din aceste adrese sunt inactive și organizația Tor susține că „doar  3.4% din traficul total al rețelei reprezintă traficul serviciilor ascunse”. În ciuda faptului că multe pagini sunt inactive, se presupune ca majoritatea website-urilor active de pe Dark Web găzduiesc activități ilegale, cele mai populare fiind vânzarea de droguri, market-uri online cu obiecte de contrabandă și scam-urile.[vii] De asemenea, deși doar 2% din site-urile active pe Dark Web în 2014 conțineau pornografie infantilă, se presupune că aproximativ 83% din vizitele pe serviciile ascunse erau pe site-uri de acest tip.[viii] Totuși, de a lungul timpului multe site-uri cu activități ilegale au fost închise, printre cele mai cunoscute fiind Silk Road, AlphaBay și Hansa.

Contrar așteptărilor, Dark Web-ul nu este folosit doar pentru activități ilicite. La polul opus se află activiști ai drepturilor omului și susținători ai exprimării libere, necenzurate. Dark Web-ul poate fi folosit pentru a lupta împotriva cenzurii  și a fost folosit, spre exemplu, de disidenți politici pentru a-și anonimiza și securiza comunicarea și locația .[ix] A doua cea mai mare utilizare a Dark Web-ului, după SUA care ocupă prima poziție, se înregistrează în țări care „cenzurează Internetul”.[x] Alte utilizări cuprind comunicarea privată în scopuri personale sau de afaceri, platforme pentru jurnaliști prin intermediul cărora transmit informații clasificate sau scurgeri de informații (exemplu: site-ul Strongbox)[xi] și nu în ultimul rând un serviciu pentru organizațiile guvernamentale sau cercetători, pentru a desfășura diferite operațiuni și analize.[xii]

Totuși Dark Web-ul nu va deveni niciodată un spațiu popular pe Internet, acesta nefiind scopul lui. Va fi mereu un mediu predominat de oameni care practică activități de scurtă durată, mai mult sau mai puțin legale, activități care n-ar putea fi practicate la fel de ușor pe web-ul vizibil. Utilizarea Dark Web-ului are dezavantajele ei clare: riscul la care te expui prin accesarea unor website-uri posibil periculoase și lipsa serviciilor de calitate de tip: social media, VoIP, electronic mail, streaming, Internet banking, etc.

Prin tehnologia din spatele browser-ului Tor, utilizatorii ating un grad ridicat de anonimitate, comunicarea lor fiind mult mai greu de identificat, iar ei putând să rămână nedetectați pe Internet. În concluzie, Dark Web-ul se naște din necesitatea unei comunicări nemonitorizate și nedetectabile, anonimitatea devenind o caracteristică centrală a sa.

Anonimitatea: între protecție si agresiune

Anonimitatea este de mult timp un subiect de interes pentru cercetătorii științelor sociale. „Anonimitatea este percepută în mod tradițional ca inabilitatea celor din jur să identifice un individ. Ea poate fi privită într-un context social larg, precum o mulțime, sau într-un context social restrâns, cum ar fi comunicarea între două persoane pe Internet”.[xiii] Anonimitatea poate să fie privită din două perspective: ca anonimitate socială sau anonimitate tehnică. „Anonimitatea tehnică se referă la eliminarea mijloacelor de identificare a informațiilor despre cineva în timpul comunicării. Anonimitatea socială se referă la percepția unui individ față de sine sau față de altcineva ca fiind neidentificabil.”[xiv]

Ambele categorii de anonimitate trebuie analizate pentru a înțelege schimbările din lumea contemporană datorate interacțiunii dintre tehnologie, societate și cultură. De asemenea este important și cum folosesc și înțeleg oamenii, din puncte de vedere social, aceste mijloace tehnologice de ascundere a identității.

Anonimitatea înglobează avantaje precum protejarea intimității, încurajarea procesului de exprimare nestingherită a gândurilor si sentimentelor, autonomia – „șansa de a experimenta comportamente fără frica consecințelor sociale”.[xv] Intimitatea, spre exemplu, este considerată un drept fundamental conform art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Devenind anonimi, oamenii pot trece peste bariera impresiilor legate de înfățișare, etnie, sexualitate, statut social sau financiar, etc.

Deși mulți oameni găsesc comunicarea anonimă online mai ușoară și au astfel curajul să exprime diferite opinii, anonimitatea poate conduce la o senzație de libertate absolută care poate degenera în comportamente antisociale. „Deindividualizarea este starea caracterizată prin scăderea activității de auto-evaluare și diminuarea fricii de evaluare, stare psihologică ce produce comportamente antinormative și dezinhibate”.[xvi] Ștefan Boncu explică într-un curs despre deindividualizare cum anonimatul poate ,în anumite contexte sociale, să suprime dorința individului de a se remarca ca un „stimul distinct în câmpul social” sau „să-și definească eul ca unic”. Individul anonim se caracterizează printr-o „conștiință de sine scăzută” și nu se mai comportă conform normelor sociale.[xvii]

Mai mulți cercetători au demonstrat comportamentele antisociale și antinormative pe care le poate stârni anonimitatea [xviii][xix], printre aceste comportamente regăsindu-se lipsa sentimentului de responsabilitate, lipsa sentimentului de vinovăție și agresivitate crescută. Anonimitatea poate conduce și la probleme dincolo de cele comportamentale. Software-urile care te fac anonim nu doar din punct de vedere social, dar și tehnic, reprezintă o provocare nouă pentru autoritățile din ziua de azi care încearcă să combată criminalitatea digitală.

Dark Web și securitatea cibernetică

Infracțiunile tradiționale s-au extins în spațiul cibernetic. Deși activități nefaste sunt practicate și pe Surface Web, ele se bucură de un risc al detecției mai mic pe Dark Web. Acesta poate servi drept forum pentru coordonarea și punerea în aplicare a activităților teroriste. Evoluția criminalității cibernetice cu ajutorul anonimității pune la îndoială autoritatea legii în spațiul digital și obligă restructurarea normelor legislative pe Internet, deoarece abilitatea de a ascunde identitatea protejează utilizatorii de acuzații pe mai multe niveluri, creând forme noi și eficiente de infracțiuni cibernetice.[xx]

Dark Web-ul poate reprezenta un mod prin care autoritățiile să monitorizeze evoluția criminalității cibernetice si să analizeze noile tendințe și tehnologii folosite de criminali. De asemenea, metodele aplicate pentru stoparea mișcărilor criminale de pe Dark Web pot fi aplicate si pe web-ul vizibil care se confruntă cu probleme asemănătoare, când vine vorba de criminalitate cibernetica.

Totuși, în ultimii ani au fost făcute progrese majore în combaterea criminalității cibernetice. Așa numitele „cyber crimes” nu au hotare geografice și au obligat autoritățile din întreaga lume să regândească conceptul granițelor fizice și ale granițelor digitale[xxi], îmbunătățind atât comunicarea la nivel internațional, cât și legislația digitală. Tot la fel cum infractorii se pot folosi de avantajele tehnice si jurisdicționale ale anonimității, organizațiile guvernamentale pot conduce operațiuni de supraveghere sau operațiuni sub acoperire unde este nevoie. Deși este complicat să fii detectat pe Dark Web, există mijloace prin care autoritățile pot detecta activități rău intenționate.

Un alt aspect relevant în ceea ce privește securitatea cibernetică este siguranța datelor personale. Datele cu caracter personal au o valoare incontestabila în ziua de azi  și pot fi considerate o adevărată „monedă”[xxii], publicitatea agresivă devenind o altă îngrijorare pentru utilizatori. Într-un viitor în care marile companii continuă să colecteze date într-un mod nereglementat, tot mai mulți oameni vor deveni îngrijorați pentru siguranța informaților lor personale si vor migra spre software-uri precum Tor. Cu atât mai mult, anonimitatea oferită pe Dark Web va fi o unealtă crucială în lupta împotriva agresiunilor și combaterii nedreptăților în diferite țări, de aceea nu putem închide ochii in fața utilității anonimității in contexte sociale specifice.

Deși confidențialitatea, intimitatea și anonimitatea sunt concepte apropiate ele nu sunt echivalente[xxiii]. Atâta timp cât Internetul se va dezvolta într-o direcție în care companiile să nu depășească limitele vieții private, anonimatul nu va mai fi la fel de relevant. Totodată, anonimatul nu pare să fie la fel de util în țările în care canalele media și exprimarea liberă nu sunt cenzurate, anonimatul putând chiar să îngreuneze comunicarea. Există contexte sociale specifice în care anonimizarea devine indispensabilă pentru comunicare, iar acestea apar predominant în țările cu regimuri totalitare sau care „cenzurează Internetul”.

Concluzie

Dark Web-ul este un loc aparte pe Internet, un cadru predominat de comportamente și activități aflate la poli opuși. Deși mulți susțin că Dark Web-ul creează mai multe probleme decât oferă beneficii, existența lui dezvăluie aspecte necesare pentru înțelegerea comportamentului uman pe Internet.

Anonimitatea nu există doar pe Dark Web. Ea se regăsește în multe situații și pe Surface Web și multe alte servicii de pe Internet. Consider că cercetătorii și autoritățile trebuie să se acorde o atenție sporită efectelor anonimității pe Internet asupra comportamentului uman, aceasta rezultând atât în comportamente prosociale, cât și în comportamente antisociale. Internetul a devenit o extensie a vieții noastre, de aceea este important să ne adaptăm comunicarea și interacțiunile cu celelalte persoane într-un mod cât mai apropiat de lumea în care trăim. Atunci când se vor dezvolta norme sociale puternice pe Internet, care să controleze comunicarea anonimă agresivă/antisocială, va exista un spațiu al comunicării asumate și se va crea o comunitate mai omogenă pe Internet.

Înțelegerea exploatării energiei nucleare a condus la o revoluție în fizică și în domeniul energetic, dar și la crearea bombelor nucleare. Argumentele prezentate până acum tind sa demonstreze că, la fel ca orice invenție, software-ul Tor ce stă la baza Dark Web-ului este o invenție neutră din punct de vedere moral. Chiar mai mult, Tor este un proiect lăudabil si benefic pentru oricine este interesat de propria securitate și confidențialitate, depinzând in totalitate de utilizatori în ce scopuri îl folosesc și fiind datoria autorităților să găsească mijloace mai eficiente și rapide de combatere a criminalității cibernetice.  Lupta împotriva infracțiunilor cibernetice nu se va opri niciodată, iar progresul legislației digitale va fi întotdeauna mai încet decât progresul tehnologiei. Dark Web-ul și anonimitatea vor continua să fie strâns legate de discursul liber și vor proteja oamenii din diferite părți ale lumii.

Departamente: Clubul de Cercetare Făgăraș; Departamentul de Politici Publice

Regiuni: Global

Temă: COVID-19, Tehnologie, Libertate de exprimare

[i] https://en.wikipedia.org/wiki/On_the_Internet,_nobody_knows_you%27re_a_dog

[ii] The Dark Web: Myths, Mysteries and Misconceptions, Kaspersky Lab, https://go.kaspersky.com/rs/802-IJN-240/images/Dark%20Web%2010172017.pdf?aliId=521973948#:~:text=Estimated%20to%20be%20500%20times,and%20private%20social%20media%20content

[iii] https://2019.www.torproject.org/about/overview.html.en#whyweneedtor

[iv] https://tb-manual.torproject.org/ro/about/

[v] https://www.worldwidewebsize.com/

[vi] https://metrics.torproject.org/hidserv-dir-onions-seen.html

[vii] Moore, Daniel & Thomas Rid. “Cryptopolitik and the Darknet”Survival: Global Politics and Strategy. 01 Feb 2016.

[viii] Andy Greenberg, “Over 80 Percent of Dark-Web Visits Relate to Pedophilia, Study Finds,” Wired.com, December 30, 2014.

[ix] Kristin Finklea, Dark Web, Congressional Research Service, 10 March 2017

[x] Fowler, Geoffrey A. (17 December 2012). “Tor: An Anonymous, And Controversial, Way to Web-Surf”The Wall Street Journal. 17 Dec 2012

[xi] Klint Finley, “Out in the Open: Inside the Operating System Edward Snowden Used to Evade the NSA,” Wired.com, April 14, 2014

[xii] Sean E. Goodison et al., Identifying Law Enforcement Needs for Conducting Criminal Investigations Involving Evidence on the Dark Web, https://doi.org/10.7249/RR2704, 2019

[xiii] Kimberly Christopherson, The Positive and negative implications of anonymity in Internet social interactions: ”On the Internet, Nobody Knows You’re a Dog”, Article in Computers in Human Behavior, November 2007, page 3040

[xiv] Hayne, S. C., & Rice, R. E. (1997). Attribution accuracy when using anonymity in group support systems. International Journal of Human–Computer Studies, 47, page 429–452.

[xv] Pedersen, D. M. (1979). Dimensions of privacy. Perceptual and Motor Skills, 48, 1291–1297

[xvi] Ștefan Boncu, Psihologie sociala, Cursul 16 – Deindividualizarea referință la Tom Postmes & Russell Spears, Deindividuation and Antinormative Behavior: A Meta-Analysis, 1998, page 238

[xvii] Ștefan Boncu, Psihologie Socială, Cursul 16, page 2, https://www.psih.uaic.ro/wp-content/uploads/cercetare/publicatii/cursuri/boncu_s_curs_psih_soc/Curs16.pdf

[xviii] Zimbardo, P. G. (1969). The human choice: Individuation, reason, and order vs. deindividuation, impulse, and chaos. *In W. J. Arnold & D. Levine (Eds.), Nebraska Symposium on Motivation(pp. 237-307)

[xix] Mann, Leon (1981). “The Baiting Crowd in Episodes of Threatened Suicide”. Journal of Personality and Social Psychology. page: 703–709. doi:10.1037/0022-3514.41.4.703

[xx] Van Hardeveld G, Webber C and O’Hara K (2017) Deviating from the cybercriminal script: exploring tools of anonymity (mis)used by carders on cryptomarkets. American Behavioral Scientist 61(11): 1244–1266.

[xxi] Forrest Hare, Borders in Cyberspace: Can Sovereignty Adapt to the Challenges of Cyber Security?, January 2009

[xxii] Anahiby Becerril, The value of our personal data in the Big Data and the Interent of all Things Era, DOI: 10.14201/ADCAIJ2018727180, June 2018

[xxiii] Rose Wiles et al., Anonimity and Confidentiality, ESRC Research Methods Festival, University of Oxford, July 2006

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a programului „Fondul pentru Inovare Civică”. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine inițiatorilor website-ului.

Post a comment